Sărbătoriţi ceva, astăzi?

8 comentarii to “Sărbătoriţi ceva, astăzi?”

1. Luminiţa says:

   01/12/2009 at 4:15 am

   Eu da, sărbătoresc în sensul de a simţi aşa cum simt şi americanii în 4 iulie, francezii în 14 iulie, că este Ziua Naţională a ţării mele. Pe care o iubesc, cu bune şi cu rele, cu oamenii ei buni şi răi, fiindcă nu se pot alege doar cei buni, fiindcă limba română mi se pare, subiectiv desigur, cea mai plină de nuanţe, lucru perfect adevărat câtă vreme ea este limba în care visez.
   La mulţi ani ROMÂNIA!
   La mulţi ani, români!
   Patrioţi sau nu, veţi fi români mereu dacă aici s-a întâmplat să vă naşteţi. Nu ne putem alege ţara în care să ne naştem aşa cum nu ne putem alege părinţii. Dacă părinţii noştri nu sunt aşa cum ne-am fi dorit noi, acest lucru nu ne poate împiedica să-i iubim, necondiţionat, fiindcă aşa este firesc. La fel de firesc este să ne iubim şi ţara care ne-a fost dată de întâmplarea de a fi pe această lume.
   La mulţi ani, Motanes, de Ziua Naţională a ROMÂNIEI !
2. Luminiţa says:

   01/12/2009 at 4:27 am

   Un proverb evreiesc spune: “Nu arunca pietre în fântâna din care ai băut.”
   E un popor vechi, înţelepciunea lui e mai presus de îndoială, poate nu ar strica să ţinem cont de acest proverb.
   Asta a propos de imaginea la care am pus comentariul de mai sus, e clar că felicitările pe care ţi le-am adresat ţie şi tuturor celor care simt că a fi patriot nu e un lucru de ruşine sunt nepotrivite cu imaginea din postul tău.
   Dar suntem o ţară a contrastelor, aşa că… :)
3. Luminiţa says:

   01/12/2009 at 8:24 am

   Iubesc Romania cu romani cu tot, e tara lui Caragiale dar si a lui Eminescu, si nu suntem cu nimic mai buni dar nici mai rai decat alte popoare

   http://www.youtube.com/watch?v=_3oiURu7Kzk
4. mary says:

   01/12/2009 at 3:13 pm

   Ne iartă, Doamne, ura şi gîlceava
   de care suntem zilnic vinovaţi,
   dar către Tine tulnicul suna-va,
   să-ntorci privirea Ta către Carpaţi.

   Prea mult abandonaţi acestei toamne,
   nu mai avem în vatra casei foc,
   mai dă-ne-un pic de amintire, Doamne,
   răbdare şi iertare şi noroc.

   Că pentru vite nu mai sunt nutreţuri
   şi aşteptăm o pîine din import,
   cînd bietul om s-a prăbuşit sub preţuri
   şi sufletul în el e-aproape mort.

   Ne-am despărţit în triburi şi în secte,
   în cluburi, în partide şi în găşti,
   iubirile directe sunt suspecte.
   Doreşti succes? Învaţă să urăşti.

   Duşmanii nu puteau să ne condamne,
   cum noi, pe noi, ne-am condamnat la rău,
   de ce să mai venim la Alba, Doamne,
   cînd e negustorit şi duhul Tău?
5. liberalu' nepenelist says:

   01/12/2009 at 3:42 pm

   Eu nu sarbatoresc nimic astazi!  Vad la T.V. cum statul roman isi expune ostentativ forta coercitiva (armata, politie , jandarmerie, etc.). In rest,  ma dezgusta discursurile patriotarde ale politicienilor si toata exaltarea asta nationalista aiuritoare…
6. Motanes says:

   01/12/2009 at 10:59 pm

   La mulţi ani, Luminiţa!

   mary, mulţam pentru frumoasele versuri ale lui Adrian Păunescu

   liberalu’… , cu ce s-ar putea lăuda statul român? Cum ar putea crea iluzia că ne este necesar, decât printr-o demonstraţie de forţă?!

    
7. liberalu' nepenelist says:

   01/12/2009 at 11:17 pm

   Motanes, ai dreptate! Marx a scris in Razboiul civil din Franta ca “statul este escrescenta parazitara care distruge societatea consumindu-i resursele!”. Totusi, opinia mea este ca la nivel minimal, statul poate fi un simbiont util. Eu nu cred in utopia libertariana (absenta completa a statului).
   Ziua nationala, imnul, steagul, etc.  sint in realitate simboluri ale idolatrizarii statului, iar existenta unui aparat coercitiv imens, prezentat ostentativ prin parade militare si alte manifestari de acest gen, cred ca isi are originea in paranoia politicienilor care se declanseaza imediat ce ajung la putere (dorinta patologica de a supune oamenii de rind vointei lor si teama de nesupunere civica) !
8. Motanes says:

   01/12/2009 at 11:19 pm

   Corect.